Trebuie sa constientizam intregul…

 


2

Ne place sa credem ca totul se invarteste in jurul nostru ca reprezentam piesa centrala in jocul de puzzle numit viata. Suntem ferm convinsi ca planeta se afla la picioarele noastre, de aceea ne permitem imposibilul, sfidand limite, bariere, sau ORICE alt obstacol.

De la nivelul la care ne aflam, mai exact, la care CREDEM ca ne aflam, totul ni se pare mic, fragil si lesne de controlat. Dominam planeta, o supunem, facem regulile, schimbam, modificam, fara sa ne pese catusi de putin. Cine ni s-ar putea opune?

Suntem conducatorii de necontestat ai planetei. Sacrificam animale pentru a ne hrani, distrugem plante, deviem cursuri, … am transformat natura intr-o bucata de plastilina din care ne permitem sa facem orice. Notiunea de echilibru nu ne este, din pacate, suficient de clara.

Nu realizam ca suntem o mica bucatica din aceasta si orice modificare pe care i-o aducem, ne afecteaza mai mult, sau mai putin. Adevarul este ca tot ce exista pe pamant, de la planta, animal si pana la om, se afla intr-o reala interdependenta.

Cine considera ca fiintele se misca pe culoare paralele, sau prin ”tuneluri izolate de sticla”, este intr-o grava eroare. Fiecare reprezinta un ochi al imensei ”plase” prin care suntem ”legati”. Cu alte cuvinte, suntem ”parti” dintr-un ”intreg”, dependente de celelalte, supuse acelorasi legi uiversale.

Orice miscare, sau actiune, realizata de o parte a intregului, genereaza modificari si schimbari (de diferite grade) ale celorlalte elemente. Acestea, la randul lor, transmit miscarea mai departe si totul se petrece ca intr-un sir lung de piese, asezate vertical, marca ”Domino”.

Avand in vedere aceasta dependenta, este firesc sa ne analizam si sa corectam cu strictete tot ce tine de un comportament gresit. Gandurile, vorbele si actiunile noastre influenteaza, fara doar si poate, toate celelalte elemente ale intregului. Chiar daca nu ne vine sa credem, acest lucru se intampla.

Ma duc cu gandul la un exemplu banal, trait cu siguranta de multi dintre noi. Intr-un grup de socializare in care este creata o ambianta placuta, in care se asculta muzica de calitate si se spun glume bune, este suficient, ca atitudinea inadecvata a unui singur individ sa perturbe si sa strice intreaga atmosfera.

Energia negativa transmisa de acesta este receptata de cei din jur, starile de spirit se schimba, apar emotii noi ce determina folosirea unei alte game de cuvinte si implicit de actiuni. In concluzie, se produce o reactie in lant, care nu se opreste in acel mediu.

Fiecare dintre cei de acolo, revenind in mediul sau familial, sau profesional, simte nevoia sa povesteasca cele intamplate, sa se elibereze, transmitand astfel mai departe incarcatura negativa. Asa cum o piatra aruncata in lac produce unde, mai mari sau mai mici, la fel se intampla cu vorbele si actiunile noastre.

Nu am introdus in ecuatie ”gandurile”, pentru ca, asa cum se stie, ele reprezinta ”factorul din umbra”, suportul actiunilor noastre. Aceeasi incarcatura negativa este transferata celor din jur si in situatia in care persoana respectiva pur si simplu tace.

Energia, pe care acesta o transmite, ca suport al unei informatii ce poarta ETICHETA ”n-am chef”, ”nu-mi place mediul”, ”imi genereaza o stare de plictiseala”, va fi receptionata cu siguranta de ceilalti participanti, iar efectul va fi acelasi.

Ca urmare, este necesar sa constientizam aceasta legatura cu efecte de reciprocitate. Nu-i insa suficient. Trebuie, de asemenea, sa filtram cu maxima responsabilitate atat informatiile transmise, cat si pe cele receptionate. Daca fiecare ”parte” se identifica in propria sa constiinta cu ”intregul” si actioneaza cu dicernamant, sensul nu poate fi… decat spre plus.

Sa auzim de bine,

1   

543 Total Views 1 Views Today

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *